duminică, 31 mai 2009

Arima onsen

Intr-o zi, cand soarele si-a tras valul peste razele dogoritoare, am pornit pe urmele orbului de la trecatoarea Zato, spre Arima. Prinsi in bratele maiestoase ale muntilor, drumul ni s-a parut ca rupt dintr-o poveste. Respirand prin toti porii aerul verde de munte, simteam franturi din vremuri indepartate, cand abandonati in fata naturii, oamenii veneau in acest colt de Rai, sperand in vindecari miraculoase.



Nu mica mi-a fost mirarea la coborarea din autobuz, cand m-a izbit un iz de Herculane. Ce mica e lumea, mi-am zis! Si cum le-a aranjat Marele Faurar pe toate, in asa fel incat sa se poata bucura de Creatia Lui toata fiinta omeneasca, dintr-un capat in altul al Lumii.
Cu o harta in mana am pornit in drumetie. Primul popas a fost la un izvor de apa termalala unde stateau de straja cateva pietre uitate de vreme. Susurul cristalin al apei m-a tintuit pret de cateva minute bune pe o banca, dandu-mi ragaz sa-mi trag sufletul.




Am pornit apoi la cascada. Iarasi urcat, si iarasi respiratie taiata de atata frumos... sau lipsa de miscare. Oricum, efortul s-a meritat din plin. Peisajul care se dasfasura in fata ochilor mi-a adus aminte de poiana din "Dumbrava minunata". Acel loc in care se adunase la judecata toata suflarea padurii.



Coborand in statiune, am oprit la un restaurant cu specific japonez si ne-am asezat la o masuta pe tatami, care era facuta intr-un mod tare inteligent. Picioarele nu trebuiau stranse in acea pozitie chinuitoare, ci le puteai lasa jos, ca si cum ai fi stat la o masa obisnuita. Daca ar fi curs pe sub masa si apa termala satisfactia ar fi fost la maxim. Dar pentru apa termala, ne-am oprit intr-un colt de strada unde era amenajat un onsen pentru picioare. Dupa alergatura de pe munte, cateva minute cu picioarele in apa fierbinte veneau ca o adevarata binecuvantare.
Inainte de-a parasi statiunea a inceput o ploaie calda de vara, petrecandu-ne ultimile minute sub umbrela, emotionati si plini de recunostinta.

duminică, 17 mai 2009

Influenza

Cat s-au dat peste cap japonezii ca sa nu intre in tara virusul cel nou si tot l-au scapat. Pana in prezent doar in Kansai sunt 40 de cazuri. Dimineata, cand am iesit in oras, se anuntase doar doua cazuri in Kobe, dar pana seara s-a imprastiat peste tot. .
Daca toata ziua a fost liniste, spre seara autoritatile au inceput sa se panicheze. Incepand de maine toate scolile din zona se vor inchide pentru o saptamana. Propabil se va restrictiona si accesul in locurile publice. Sa dea Domnul sa se termine totul cu bine!

marți, 5 mai 2009

Festivalul Baietilor - Tango no sekku

Pe 5 mai in Japonia are loc "Festivalul Baietilor". Daca pe 3 martie, papusile Hina au fost la mare cinste, de data aceasta, papusile "Kintaro" impreuna cu tot setul de arme si armuri in miniatura au rolul de-a readuce in prim plan curajul si eroismul samurailor de alta data. In aceasta zi, baietii se imbraca in "haori"(kimono purtat de samurai)si isi invita prietenii de joaca acasa, dand impreuna viata papusilor razboinice.
In trecut, inainte ca femeia sa fie decazuta din drepturi, pe 5 mai se sarbatorea "Ziua femeii". Luna mai fiind perioada plantarii orezului, femeile se adunau intr-o casa, numita "Casa femeilor" si se rugau pentru recolta noului an. Pentru a indeparta spirite rele care dadeau tarcoale, pe acoperisul casei se punea un steag.
Odata cu venirea samurailor la putere, data de 5 mai a fost transformata in "Ziua Baietilor", iar din 1948 guvernul a decretat aceasta zi ca sarbatoare nationala (ceea ce nu se poate spune si despre "Ziua Fetitelor").
Cu cateva zile inainte, in fiecare casa unde sunt baieti se agatata pe acoperis, in bataia vantului sau la geam (in cazul celor de la bloc) 3 crapi facuti din hartie, "Koi-nobori" (koi- crap, nobori- a urca). Unul este mare si negru si simbolizeaza tatal, altul mai mic si rosu- mama si unul si mai mic, albastru- copilul. Si cu aceasta ocazie, copii sunt serviti cu prajituri din orez.

luni, 4 mai 2009

Ziua naturii

Astazi este Ziua naturii (Midori Day). Intre 1989 si 2006 natura era sarbatorita pe 29 aprilie, de ziua imparatului Akihito. In semn de respect pentru plante, imparatul a solicitat schimbarea zilei nationale in care era sarbatorit, in "Ziua naturii"( Ziua verdetii in trad. ad. lit.).
Din 2007 aceasta sarbatoare a fost mutata pe 4 mai, fiind in continuarea zilelor libere din Saptamana de Aur.

In ton cu aceasta zi as dori sa pun cateva poze facute intr-un parc din Kobe- Kachoen, un mic paradis intr-o lume de culoare. Odata intrat acolo, ai toate sansele sa ti se aseze pe cap vreun papagal vorbaret sau sa fii tras de pantaloni de rate colorate care iti cer sa le cumperi de mancare.





Begonia


Sun Conure


Monk Parakeet


Livingstone's Turako


Turkmenian Eagle Owl


Toko Toukan